joi, 6 septembrie 2007

Mica Mică-a lui Mămica :)

E uimitor cum cineva atât de mic poate umple o viaţă şi îi poate da un sens!
Mulţumesc Mica Mică-a lui Mămica!

Mă-ntreb care mare minune
Mi te-a adus în braţe, în lume
Şi tot nu mi-e de înţeles
De ce de mamă m-ai ales.
Din lumea ta de licurici
Tu mi te-ai strecurat aici
Şi printre nori, printre tristeţi
Arunci în mine dimineţi.



Când lumea seacă-n lucruri bune
Descoperi tu câte-o minune
În fructul mic care căzuse
În pasul mic al unei gâze.
Pe lângă lucruri mici eu trec
Nu văd cum ele se petrec
Tu le zăreşti şi-ai în privire
Şi încântare, şi uimire.
Nu înţeleg, nu pot să spun
Cum scoţi tu tot ce e mai bun
Şi piere tot ce este rău
Atunci când intru-n jocul tău.





O zi de chin dispare ca o clipă
Şi plânsul pare uneori risipă,
Şi un coşmar e-nlocuit de vis
Când stingi durerea-n suflet c-un surâs.

Niciun comentariu: